Tel: (0747) 03 95 95 | office@mediab.ro
 

Cat de drag ne e de acestia doi! Atat de drag incat n-am lasat-o pe Anca in pace pana cand nu ne-a spus cate ceva despre povestea lor de dragoste, despre cum a ajuns o tanara studenta sa-si gaseasca jumatatea intr-o alta tara si peripetiile care au dus dupa ani si ani la o nunta deosebit de frumoasa si... personalizata! Dar mai bine o lasam direct pe ea sa va spuna:

"Povestea noastra a inceput in Franta acum vreo 6 ani. Eram amandoi studenti si era prima mea luna in Metz cand l-am cunoscut pe Olivier. Ca si student Erasmus, nu aveam in 'plan' sa ma indragostesc, voiam doar sa-mi traiesc anii studentiei cum se cuvine. Dar iata ca altele au fost planurile de acolo de Sus iar sarmul frantuzesc si-a facut efectul!

Cum spunea si Olivier in discursul de la nunta, prima data cand m-a intrebat daca ma poate saruta eu nici macar n-am inteles. Crezand ca m-a intrebat daca ma poate imbratisa am zis 'Da' :) Si la cererea in casatorie tot 'Da' am zis, dar stati linistiti ca in ultimii 6 ani franceza mea s-a ameliorat considerabil ;)

Am ramas in Franta pentru el, apoi el m-a urmat in Luxemburg, acum eu il urmez in America si cine stie ce ne mai rezerva viitorul? Doar de bine, bineinteles! Suntem norocosi sa ne avem unul pe altul! Olivier, you are my greatest adventure!"

Nu-i asa ca sunt draguti? Olivier si Anca, va multumim ca ne-ati dat ocazia sa va cunoastem si sa va fim alaturi in ziua nuntii! Va dorim ca cele mai frumoase aventuri sa vina abia de acum incolo, aventuri pe care sa le transformati in povestiri pe care sa le spuneti... stiti voi cui :D

Locatie: Reghina Blue, Timisoara
Foto: Attila Hajos | nunta

Denisa si Alex sunt niste miri care pot fi luati ca model in ceea ce priveste organizarea nuntii, rabdarea de care au dat dovada pana sa isi primeasca filmarea si clipul, dar mai ales timpul pe care ni l-au acordat, mirele fiind fotograf si stiind ca avem nevoie de timp chiar si la pregatiri, de unde am reusit sa scoatem niste cadre de vis datorita lor.

Ne bucuram de fiecare data cand cunoastem oameni ca ei, oameni cu care ne mai intalnim si la alte nunti datorita recomandarii lor si ne bucuram sa-i revedem, sa-i imbratisam cu drag de fiecare data. Denisa ne-a povestit cat de frumos si romantic s-au cunoscut si ei doi:

"Ca si in melodia lui Stefan Banica..'O seara de mai...', asa ne-am cunoscut si noi... in 2010, intr-o seara de mai, 13... zi cu ghinion pentru unii, dar cu mult noroc pentru noi. Ne-am vazut, ne-am placut si speram sa ne iubim pana la sfarsitul vietii.

Desi locuiam in acelas oras, aproape bloc langa bloc, ne-am cunoscut la Sibiu intr-un club. Eu eram la facultate acolo dar nu obisnuiam sa ies in cluburi decat pentru balul bobocilor :)) In acea seara o prietena comuna a insistat sa iesim, am acceptat si mi-am zis: 'Gata in seara asta ma duc la agatat!' El venise cu iubitul prietenei comune din orasul nostru. Am facut cunostinta, am vorbit, am dansat si la sfarsitul serii mi-a cerut numarul de telefon dar nu am vrut sa i-l dau. I-am zis sa mi-l dea el pe al lui si ma mai gandesc daca il sun. Desi imi furase mintile am incercat sa par dezinteresata :P El nu isi stia numarul si mi-a dat o carte de vizita :))

A doua zi urma sa ne intoarcem fiecare la casa lui insa eu abia asteptam sa il sun ca sa ii spun ca sunt de acord sa mergem impreuna. :) A venit si m-a luat de la camin, m-a dus acasa si de atunci am ramas impreuna...

I-am stricat putin planurile, el fiind dornic de distractii si aventuri. :)) Am dus munca de lamurire cu el sa il fac sa inteleaga ca nu se schimba nimic in rau daca avem o relatie. Este in zodia pesti, de aceea ii spun mereu ca a fost tare alunecos :))

>Apoi lucrurile s-au schimbat din bine in mai bine...Dupa 3 ani de relatie ne-am casatorit, am avut o nunta asa cum am visat si acum in mai putin de o luna asteptam cu nerabdare sa vina pe lume o minune, fetita noastra pe care o va chema Maya."

Le dorim celor doi Casa de Piatra si mult asteptata Maya sa vina in pace, sanatoasa si frumoasa, exact ca si parintii ei!

Locatie: Restaurant Paradis Royal, Rm. Valcea;

2 suflete pereche... 2 orase diferite... Care ar fi fost sansele ca sa se intalneasca? Desi lucrau in aceeasi companie de aproape un an si povesteau prin telefon cateodata, inainte de intalniri periodice la sedinte, data de 9 noiembrie a fost momentul in care Natalia a vrut sa descopere daca intr-adevar el ii este alesul.

"Dupa un drum lung de 250 de kilometri l-am invitat la o portie de clatite, intr-o vineri seara care era destinata unei iesiri impreuna cu baietii. Cu toate acestea, raspunsul lui a fost un categoric "Da". Si de aici a inceput totul..."

A fost suficient sa petreaca un weekend impreuna pentru a realiza ca asa este. Ca sunt sortiti unul celuilalt.

"Intr-un an de zile am reusit sa facem ce amandoi nu am facut intr-o viata intreaga. Si atunci ne-am decis ca asta vrem sa facem pentru tot restul vietii. Ce poate fi mai frumos in viata decat sa ai langa tine o persoana cu care sa poti sa iti indeplinesti toate visele... sa calatoresti in locuri in care nu ai crezut ca vei ajunge vreodata... sa iti inchei fiecare zi cu gandul ca esti cea mai fericita persoana de pe pamant..."

Intr-una din aceste calatorii de dupa nunta Sebi si Natalia ne-au luat si pe noi. Am vizitat cascada Bigar, Ochiul Beiului si alte locatii frumoase din judetul Caras-Severin. Impresia pe care ne-au lasat-o au fost aceea ca sunt de nedespartit, gata sa cucereasca lumea cu naturaletea lor, exact asa cum au i-au cucerit si pe invitatii lor de la nunta.

Le dorim sa nu se opreasca niciodata, sa nu inceteze aventura in doi si sa danseze prin viata asa cum au umplut ringul de dans de la Hotel Coandi. ;) Vizionare placuta!

Locatie: Restaurant Hotel Coandi Arad;
Foto: Sorin Pantis

Si ne-am gandit ca daca tot este 1 decembrie, ziua nationala a Romaniei, cea mai potrivita nunta pe care am putea-o posta ar fi o nunta in stil traditional romanesc, o nunta pe care Ionatan si Andrea au planuit-o cu multa grija si pricepere.

“Imi place sa spun ca povestea noastra a inceput acum mai bine de zece ani, cand ne-am intalnit de cateva ori, fara sa ne vedem insa. Ne stau astazi marturie cateva poze developate din anii studentiei noastre prin Bucuresti, zambind amandoi la bratul acelorasi miri :)

Insa, zambetul nostru s-a conturat in unul complice abia incepand cu sfarsitul verii lui 2012, cand Ionatan a cedat viziunii staruitoare a unor prieteni comuni care nu ne vedeau decat IMPREUNA si mi-a scris primul salut pe facebook, urmat de scrisori lungi si animate (deseneaza frumos :P ) si zboruri lunare timp de 1 an. Asadar, insotitorii de bord de la Wizz ne sunt cam familiari :)

Restul povestii pe weddingcinema.ro

Locatie: Domeniul Lupas;
Foto: REDNOW.

Chiar daca se cunosteau de ceva timp, povestea lor a inceput in iarna anului 2003. Primul pas facut de Andrei spre a o cuceri pe Beti a fost un telefon in prag de Craciun cu un pretext banal. Au urmat convorbiri telefonice din ce in ce mai lungi, mesaje si intalnirea la o petrecere la care cineva a afirmat inspirat "astia doi vor fi impreuna si peste 10 ani!"

Astazi, dupa mai mult de 10 ani, Beti ne spune ca Andrei a cucerit-o cu pantalonii lui negri inscriptionati pe posterior, aplecat peste masa de biliard si cu zambetul lui. Daca l-am intreba pe Andrei, probabil ne-ar spune ca ea l-a cucerit mergand cu el la pescuit si la munte cu cortul, activitate cu care Beti ne spune ca s-a obisnuit mai greu :)).

Iar nunta... nunta a fost exact cum si-au dorit-o. Bineinteles ca nu putea lipsi o pedeapsa pentru Andrei legata de pescuit, dar la faza cu perucile nu ne-am fi gandit nici noi :))

Felicitari mirilor pentru ca au reusit sa dea o asemenea petrecere si le dorim sa o tina in aceeasi atmosfera toata viata, ca daca totul e bine de 10 ani, va fi bine si peste 50!

Locatie: Restaurant Hotel Parc Arad;
Foto: Paul Cimpoies

"Ai innebunit???" Cam asta a fost reactia Larisei la auzul faptului ca Ciprian ar avea de gand sa se casatoreasca pe la 19 ani. Desigur sunt ganduri des intalnite la baietii care au o relatie de prietenie la acea varsta la care totul pare foarte simplu si fara probleme.

"Ramasesem surprins primind un astfel de raspuns de la o adolescenta de 15 ani care in mintea mea inca se juca cu papusile." Chiar asta a fost argumentul primului lor dialog: anii cei mai potriviti pentru casatorie. Si acea fetita era ferm convinsa ca ea va spune DA nu inainte de a implini 26 de ani. De acolo au inceput zambete, mesaje de sarbatori, dialoguri de cunoastere etc...

Cam in acest mod a inceput povestea lor de dragoste, o poveste simpla, sincera si cu multa multa iubire! Totul a venit de la sine si anii petrecuti ca prieteni au decurs repede si fara griji.

"Ne-am luat timp sa ne cunoastem bine pentru a intemeia apoi prin harul lui Dumnezeu o familie fericita." Au trecut mai mult de sase ani de la prima intalnire pana la momentul in care si-au spus DA!

"Ziua nuntii a fost aproape cum am dorit-o. Spun 'aproape' pentru ca am avut un mic inconvenient: PLOAIA! Am decis sa ne casatorim in septembrie pentru ca in zona aceasta a Italiei este de obicei o luna frumoasa cu o clima placuta si fara ploaie, o luna perfecta pentru o nunta cum am visat mereu: in aer liber! Dar pe data de 15 Septembrie toamna a fost invitatul nostru neasteptat oferindu-ne picuri de ploaie 'unlimited'.

In ciuda ploii de peste zi si a modificarii scenariului nuntii, bucuria noastra in acea atmosfera de poveste a fost totusi deplina avand alaturi pe toti cei dragi.

La distanta de aproape un an avem convingerea ca binecuvantarile Domnului au fost si sunt revarsate peste noi in mod bogat in fiecare clipa. Nu am putea fi mai recunoscatori pentru tot ce primim de sus, inclusiv ploaia!"

Ne bucuram mult ca Ciprian si Larisa ne-au ales pe noi sa le filmam nunta si ne-au adus cu avionul tocmai pana in Torino intr-o zi frumoasa de toamna. Imi aduc aminte cat de insorita a fost ziua de sambata si cat de multa tristete a adus initial vremea zilei de duminica. Cu toate acestea, mirii si-au antrenat zambetul, au tinut capul sus si au inteles ca trebuie sa traiasca clipa, in orice forma s-ar prezenta ea.

Ma bucur sa spun ca intreaga zi a fost in ansamblul ei un succes chiar daca stiu cate detalii si decoratiuni s-au pregatit pentru spatiul din gradina castelului, loc care a devenit in cele din urma inaccesibil din cauza vremii. Tocmai de aceea, ultimele randuri cu care as vrea sa inchei si pe care mi le-a trimis Larisa in textul pentru site au un mesaj puternic. Sunt convins ca acest mesaj nu-l vor uita niciodata:

"Ploaia inseamna gratie; ploaia este cerul coborand spre pamant; fara ploaie nu ar fi viata."
John Updike

Foto: bysergio.com
Locatie: Zona Torino, Castello Benso

I-am cunoscut pe Rebeca si Sorin inainte ca sa aflu povestea de mai jos si, nu stiu cum sa va spun dar ma cam asteptam sa fie haioasa :)) I-auzi:

"L-am cunoscut pe Sorin, intr-o sambata seara, la un restaurant libanez din Brasov. Iesisem cu prietena mea sa ne intalnim cu vreo cativa prieteni de-ai ei. Cand Sorin a ajuns, toata lumea era deja acolo si nu mai avea loc decat langa mine. Dupa cateva minute de stat unul langa celalat, m-am intors spre el si i-am spus: “Daca tot stam unul langa altul, ar trebui sa facem cunostinta. Eu sunt Rebeca”. El a facut niste ochi maaari, a dat mana cu mine si mi-a raspuns: “Eu sunt Sorin”. Si cam asta a fost, fiecare si-a vazut de treaba lui. Abia mai tarziu m-am uitat cu atentie la el (si mi-am dat seama cat este de dragut), pe la 3 dimineata, cand jucam toti “Ciresica are mere” (:D) si mi-a dat o palma atat de puternica, incat toata lumea a inghetat. Cand m-am uitat la el, fata lui panicata era atat de haioasa incat am bufnit in ras. El si-a cerut scuze, ne-am distrat un pic cu totii, jocul s-a terminat si am plecat acasa. Nu au trecut, insa, nici 2 zile pana cand Sorin m-a gasit pe Facebook si am inceput sa vorbim.

Asta a fost inceputul. De atunci, cat mai multe intalniri (la inceput, cu prietenii nostri, ca sa nu bata la ochi), muuulte ore petrecute la telefon vorbind despre orice ne trecea prin cap, plimbari, imbratisari, sarutari… Ne-am dat seama repede de cat de multe lucruri avem in comun si cat de bine ne simtim unul cu celalalt. Asa ca nu a fost deloc greu sa spun “DA!” atunci cand Sorin a ingenunchiat si a pus un inel pe degetul meu. Insa chiar daca timpul petrecut impreuna pana pe 11 august 2013 a fost minunat, partea “cea mai minunata” abia a inceput."

Le dorim si noi ca partea "cea mai minunata" sa fie la fel si peste zeci de ani de acum incolo! Cei doi sunt extrem de haiosi si zambareti, mai ales cand sunt impreuna si nu ma mir ca au atat de multi prieteni care au venit din toate colturile tarii pana la Galati ca sa le fie alaturi. Bineinteles ca asta inseamna ca ne vom mai intalni pe la multe nunti de acum incolo asa ca pana atunci le dorim clasicul: "Iubiti-va mult" si va dorim tuturor vizionare placuta!

S-au cunoscut la o petrecere studenteasca intr-o zi de obisnuita de toamna. Nimic deosebit pana cand a intrat in scena Seba, un baiat cu personalitate care a reusit in scurt timp sa devina sufletul petrecerii si... compania Daliei, care dupa cum recunoaste si acum, nu i-a putut refuza nici invitatia la dans nici primul sarut. :)

Dupa un timp a venit si mult ravnitul inel, exact ca-n filme, intr-o seara pe malul marii iar pana la nunta a mai fost doar un pas, un pas la care am fost martori, un pas pe care l-am savurat impreuna cu ei si invitatii lor petrecareti.

Si daca tot veni vorba de malul marii, nu pot sa uit cat de mult ne-am distrat pe seama melodiei "Seba e mare patron" si cat de aproape am fost sa ratam rasaritul de soare pe fond de „sforaiala” :))

Dalia si Seba, ne bucuram ca am ajuns sa ne cunoastem si sa devenim prieteni! Sunteti niste oameni minunati, ati asteptat cu o rabdare exemplara materialele video iar acum nu putem decat sa va uram sa va bucurati de ele peste ani si ani!

Cu mult drag, echipa Media B.

Daca e iunie si daca e Bucuresti atunci e timpul pentru salsa! Iar asta pentru ca nunta celor doi tineri pe care vi-i prezentam azi a fost un fel de mini "Dansez pentru tine", in varianta cu Florin si Katy in rolurile principale. Vreau sa va spun ca rareori am intalnit invitati care sa danseze atat de bine pe ritmuri latino. ;)

Imi aduc aminte de multe momente haioase din ziua nuntii, mare parte din ele am incercat sa le includ si in clipul de nunta, clip pe care am vrut sa-l fac cat mai dinamic, mai ales dupa ce Katy mi-a cerut expres sa pun ceva muzica vesela pe el. :P

Majoritatea locatiilor pe care le vedeti in clip sunt din Bucuresti. Am filmat la catedrala catolica "Sfantul Iosif", o cladire impunatoare de oriunde ai privi-o, la salonul "Elegance" din cadrul complexului "Avantgarde Events" unde a avut loc masa, iar cadrele de la sfarsitul clipului sunt realizate la cateva saptamani dupa nunta, in apropiere de Sibiu la "Pensiunea Mai". Apropo, daca va place muntele si linistea si nu stiti unde sa va petreceti weekendul, merita sa dati o fuga pana acolo.

Multumim tuturor celor care au facut posibil acest "turneu muncitoresc", indeosebi mirilor, nasilor si parintilor. Le multumim nu in ultimul rand si pentru rabdarea de care au dat dovada, pentru colaborarea din ziua nuntii si le dorim sa aiba parte numai de imliniri si vesti cat se poate de bune.

Si cine stie, poate ne-om vedea candva din nou, ca botezurile vin si cand nu te astepti :P

Cu drag, toata echipa Media B.

Sunt curios oare cand vom fi prea batrani pentru calatoria noastra anuala pana la Tulcea, nu de alta dar nuntile pe care le-am avut acolo au fost atat de frumoase incat ne-ar parea rau sa rupem traditia :P

Dar astazi nu vorbim despre altii, vorbim despre Anca si Razvan, doi tineri care au avut o nunta care s-a incadrat perfect in acest tipar al nuntilor frumoase, atent pregatite. O nunta care a inceput la Esplanada Hotel si s-a terminat.. tot la Esplanada, iar filmarea s-a terminat “putin” mai incolo, la Enisala – Cetate! Locatii pe care nu le vizitasem pana atunci si la care am fi vrut sa tragem niste cadre din aer cu drona, iar daca vantul nu era atat de puternic probabil ca si reuseam. :)

Ne-a placut tare mult sa fim in preajma mirilor nostri Anca si Razvan, inclusiv pe marginea acoperisului putin cam inalt si fara balustrazi de la Esplanada :P, si le multumim pentru ocazia acordata de a mai calatori inca o data in capatul celalalt al tarii. Zicea un pastor ca e cea mai dulce zona, asa ca data viitoare promitem sa facem cumva rost si de miere daca tot trecem pe acolo, ca de vant ne-am umplut buzunarele. :P

Dorim mirilor nostri casa de piatra, desi in Tulcea ar merge mai bine o salupa misto sau chiar un yacht, ca marea e aproape, sa moara Abramovici de ciuda! :))

In clipul de mai sus am folosit o jucarie noua, drona video, disponibila deja in oferta noastra pe 2014, so check-it-out!

Pagina 5 din 13

5